AcasaPortalCalendarFAQCautareInregistrareConectare
Iubesti sportul,serialele,vrei sa afli noutati,atunci vino in lumea noastra
Cautare
 
 

Rezultate pe:
 
Rechercher Cautare avansata
Ultimele subiecte
» Cafea, ceai si voie buna !
Sam Apr 02, 2016 12:12 am Scris de Ninnet

» LA MULTI ANI !!!!
Dum Iun 29, 2014 5:00 am Scris de elena50

» BUUUNA!!!!!!!!!!!
Dum Dec 29, 2013 1:07 am Scris de Denta

» Sa ne amuzam
Joi Dec 26, 2013 5:53 am Scris de ely60

» Bancuri tari
Joi Dec 26, 2013 5:41 am Scris de ely60

» FEMEIA "ETERNA POVESTE "
Joi Dec 26, 2013 5:30 am Scris de ely60

» Unghii: tendinte si modele
Joi Dec 26, 2013 5:17 am Scris de ely60

» PROPUNERI, PARERI, SONDAJE
Joi Dec 26, 2013 2:43 am Scris de ely60

» GIF-URI
Joi Dec 26, 2013 2:37 am Scris de ely60


Distribuiţi | 
 

 Sarbatoarea de Paste

In jos 
AutorMesaj
Denta
Administrator
Administrator
avatar

Mesaje : 10932
Data de inscriere : 14/01/2012

MesajSubiect: Sarbatoarea de Paste   Vin Apr 06, 2012 12:39 pm

Pastele

Pastele (in greaca: Πάσχα, Pascha sau Pasxa) este cea mai importanta sarbatoare religioasa din calendarul crestin. Crestinii sarbatoresc aceasta zi in cinstea invierii lui Iisus Cristos dupa doua zile de la rastignirea pe cruce (in Duminica Pastelui, considerata cea de-a treia zi, incluzand ziua crucificarii), care se pare ca a avut loc intre anii 26 si 36 era noastra. in aceasta sarbatoare au fost integrate multe simboluri culturale fara origini religioase, fiind oficiate atat de crestini, cat si de practicantii altor religii.

Pastele se refera de asemenea la anotimpul anului bisericesc numit Perioada Pastelui sau Anotimpul Pastelui. In mod traditional, Anotimpul Pastelui dura patruzeci de zile, din Ziua Pastelui pana la Inaltare, dar acum dureaza oficial cincizeci de zile pana la Rusalii. Prima saptamana a Anotimpului Pastelui este denumita Saptamana Pastelui sau Octava Pastelui. Pastele marcheaza de asemenea si sfarsitul Postului Mare, o perioada de rugaciune si penitenta.

Pastele este considerat o sarbatoare fara data fixa, deoarece nu se afla in legatura cu calendarul laic. Pastele se sarbatoreste in fiecare an intre sfarsitul lunii martie si sfarsitul lunii aprilie (in crestinismul oriental intre inceputul lunii aprilie si inceputul lunii mai), respectand ciclul lunii. Dupa cateva secole de dispute, toate bisericile au acceptat calculul Bisericii Alexandrine (care este acum Biserica Coptica), care plasa Pastele in prima duminica dupa cea de-a paisprezecea zi a ciclului lunii (luna plina pascala) care poate avea loc fie la data la care are loc echinoxul ecleziastic de primavara, fie dupa acesta.

Pastele este legat de Pastele Evreiesc, nu atat in privinta simbolicii acestuia, cat si in privinta pozitiei sale in calendar. Cina cea de Taina, impartasita de Iisus si discipolii sai inainte de rastignirea pe cruce este considerata in general o masa a Pastelui Evreiesc, pe baza cronologiei din Evanghelii. Cu toate acestea, cei care considera ca “Pastele Evreiesc” este descris in Ioan 19:14 ca reprezentand o cina solitara, nu un festival de opt zile, interpreteaza Evanghelia dupa Ioan ca fiind diferita de Evangheliile Sinoptice, deoarece situeaza moartea lui Cristos in momentul sacrificarii mielului pascal, situand Cina cea de Taina cu putin timp inaintea Pastelui Evreiesc, la data de 14 Nisan a calendarului crestin evreiesc. Conform Enciclopediei Catolice, “de fapt banchetul evreiesc a fost inclus in sarbatoarea Pastelui Crestin”.
Sus In jos
http://lifestyle.forumgratuit.ro
Denta
Administrator
Administrator
avatar

Mesaje : 10932
Data de inscriere : 14/01/2012

MesajSubiect: Re: Sarbatoarea de Paste   Vin Apr 06, 2012 12:40 pm

Pastele la inceputu crestinismului

Unii istorici sunt de parere ca respectarea oricarei sarbatori fara origini evreiesti in timpul anului crestin reprezinta o inovatie introdusa dupa aparitia bisericii. Istoricul ecleziast Socrates Scolasticus (n. 380) atribuie sarbatorirea Pastelui de catre biserica perpetuarii obiceiului local “in acelasi mod in care au fost stabilite si alte obiceiuri” si afirma ca nici Iisus, nici Apostolii sai nu sarbatoreau acest festival sau oricare altul.

Cu toate acestea, daca textul este citit in context, se va observa ca Socrate nu respinge si nu denigreaza sarbatoarea. Intr-adevar, el scrie ca datinile sarbatorii de Paste provin din obiceiul local, dar insista asupra faptului ca sarbatoarea e respectata in mod universal.

Prima sursa care mentioneaza Pastele este predica pascala din secolul al 2-lea scrisa de Melito de Sardis, care caracterizeaza sarbatoarea ca fiind una consacrata.

Controversa din secolul al doilea

Pana la sfarsitul secolului al doilea, era acceptat faptul ca sarbatorirea Pastelui era o practica a discipolilor si o traditie de nedisputat. S-a iscat o disputa cu privire la data la care ar trebui sarbatorit Pascha (Pastele). Aceasta disputa este cunoscuta sub denumirea de controversa Quartodeciman si a fost prima dintre numeroasele controverse pascale.

Termenul Quartodeciman (derivat din quarta decima in Latina Vulgata, care inseamna paisprezece) se refera la obiceiul crestin de a sarbatori Pastele la data de 14 Nisan a calendarului evreiesc.

Practica predominanta in Anatolia sau in Asia Minor era aceea de a sarbatori Pastele la data de 14 Nisan, in timp ce practica din alte regiuni (Roma, Alexandria, Ierusalim) era de a sarbatori Pastele in duminica urmatoare. Episcopul Policarp al Smirnei, care era prin traditie un discipol al lui Ioan Evanghelistul, conform istoricului bisericii Eusebius, a disputat calcularea datei cu Episcopul Anicetus al Romei, controversa fiind in principal legata de data la care ar fi trebuit sa se incheie postul premergator Pastelui. Obiectia fata de data de 14 Nisan era ca aceasta putea pica in orice zi a saptamanii, iar bisericile Romane si Alexandrine doreau sa asocieze Pascha cu ziua de duminica.

La scurt timp dupa ce Anicetus a devenit episcop al Romei in jurul anului 155, Policarp a vizitat Roma si printre subiectele discutate a fost si aceasta divergenta a obiceiurilor. Totusi, nedorind sa initieze un conflict, acestia s-au despartit in mod pasnic, lasand problema nerezolvata.

Cu o generatie mai tarziu, episcopul Victor al Romei a excomunicat episcopul Policrates din Efes si restul episcopilor din Asia Minor pentru respectarea obiceiului de 14 Nisan. Excomunicarea a fost anulata si cele doua parti s-au impacat in urma interventiei episcopului Irenaeus si a altora, care i-au amintit lui Victor de precedentul consacrat, care cerea toleranta.

Controversa din secolul al treilea/ al patrulea si Consiliul

Nu se stie cat de mult timp a mai continuat practica datei de 14 Nisan. Dar atat aceia care respectau obiceiul datei de 14 Nisan, cat si cei care stabilisera Pastele in urmatoarea duminica aveau in comun faptul ca isi consultau vecinii evrei pentru a afla care urma sa fie luna Nisan si isi stabileau festivalul in consecinta. Totusi, pana la sfarsitul secolului al treilea, unii crestini au inceput sa isi exprime nemultumirea cu privire la obiceiul de a se baza pe comunitatea evreiasca pentru a determina saptamana in care poate fi sarbatorit Pastele. Principala plangere se referea la faptul ca evreii stabileau cateodata saptamana Painii Nedospite inainte de echinoctiul de primavara.

Din pricina acestei nemultumiri legate de bizuirea pe calendarul evreiesc, unii crestini au inceput sa experimenteze, efectuand calcule independente. Altii considerau ca practica obisnuita de a consulta evreii trebuia sa continue, cu toate ca socotelile acestora erau gresite.

Omul de stiinta Sacha Stern considera ca referirea la Pastele Evreiesc de doua ori in acelasi an are legatura cu diversitatea care exista in acea vreme in calendarul evreiesc. Evreii dintr-un oras puteau calcula data Sarbatorii Painii Nedospite in mod diferit fata de evreii din alte orase.

Aceasta controversa dintre cei care sustineau calculele independente si cei care doreau sa continue obiceiul de a se baza pe calendarul evreiesc a fost rezolvata in mod formal de Primul Consiliu de la Nicaea in anul 325, care a ales sa adopte o practica a calculelor independente, abandonand vechiul obicei de a consulta comunitatea evreiasca. Faptul ca vechiul obicei nu s-a stins brusc, ci a persistat in timp este dovedit de existenta canoanelor si a predicilor impotriva acestuia.

_________________
Sus In jos
http://lifestyle.forumgratuit.ro
Denta
Administrator
Administrator
avatar

Mesaje : 10932
Data de inscriere : 14/01/2012

MesajSubiect: Re: Sarbatoarea de Paste   Vin Apr 06, 2012 12:40 pm

Data Pastelui

Pastele, precum si sarbatorile care au legatura cu acesta sunt sarbatori mobile, adica nu au loc la o data fixa din calendarele gregorian sau iulian (amandoua urmand ciclul soarelui si al anotimpurilor). In schimb, data Pastelui este determinata conform unui calendar lunisolar, precum in calendarul evreiesc.

In crestinismul vestic, care utilizeaza calendarul gregorian, Pastele pica intotdeauna intr-o duminica, intre 22 martie si 25 aprilie inclusiv. In ziua urmatoare, Lunea Pastelui este o sarbatoare oficiala in multe tari cu traditii predominant crestine. In Crestinismul Rasaritean, care utilizeaza calendarul iulian, Pastele are loc de asemenea intr-o duminica, intre 22 martie si 25 aprilie inclusiv, date care in calendarul gregorian sunt date intre 4 aprilie si 8 mai inclusiv, din cauza diferentei de 13 zile intre calendare intre anii 1900 si 2099.

Consiliul de la Nicaea i-a conferit episcopului Alexandriei privilegiul de a anunta annual data Pastelui

Crestin catre curia romana. Consiliul a hotarat:

• ca Pastele trebuie sarbatorit de toti crestinii din lume in aceeasi duminica;
• ca acea duminica trebuie sa urmeze celei de-a paisprezecea zi a lunii pascale;
• ca luna trebuia sa fie considerata luna pascala, cea de-a paisprezecea zi a acesteia urmand echinoctiului de primavara;
• ca Biserica din Alexandria trebuia sa ia masuri, fiind foarte priceputa in calculele astronomice cu privire la determinarea datei corecte a Pastelui si comunicarea acesteia.

Biserica din Roma a continuat sa utilizeze un calendar lunisolar avand un ciclu de 84 de ani, de la sfarsitul secolului al treilea pana in anul 457. Biserica din Roma a continuat sa foloseasca metodele proprii pana in secolul al 6-lea, cand este posibil sa fi adoptat metoda Alexandrina, care a fost transformata in calendarul iulian de catre Dionisus Exiguus. Primii crestini din Marea Britanie si Irlanda utilizau de asemenea un ciclu roman de 84 de ani de la sfarsitul secolului al treilea pana la Sinodul de la Whitby in anul 664, cand au adoptat metoda alexandrina.

Bisericile din vestul Europei continentale au utilizat o metoda romana pana la sfarsitul secolului al 8–lea, in timpul domniei lui Charlemagne, cand au adoptat in cele din urma metoda alexandrina. Cu toate acestea, odata cu adoptarea calendarului gregorian de catre Biserica Catolica in anul 1582 si utilizarea continua a calendarului iulian de catre bisericile ortodoxe rasaritene, data sarbatoririi Pastelui s-a schimbat din nou si continua sa se schimbe pana in ziua de astazi.

Pentru aplicarea regulilor ecleziaste, diferite biserici crestine utilizeaza data de 21 martie ca punct de plecare de la care calculeaza data urmatoarei nopti cu luna plina, etc. Cu toate acestea, deoarece bicericile ortodoxe rasaritene si bisericile ortodoxe orientale utilizeaza calendarul iulian ca punct de pornire, in timp ce Crestinismul Vestic utilizeaza calendarul gregorian, data Pastelui poate fi diferita.

Calculari

Calcularea datei Pastelui este destul de complicata, dar poate fi descrisa pe scurt dupa cum urmeaza:
Calendarul lunar este compus din 30 de zile si luni lunare de cate 29 de zile si inca o luna adaugata pentru a aduce ciclul lunar in rand cu ciclul solar. Pastele trebuie sa pice in luna calendarului lunar, pe data de 21 martie sau mai tarziu, in care cea de-a paisprezecea zi a lunii respective este luna plina.

Acea luna este denumita “luna pascala a calendarului lunar” in acel an, iar Pastele este sarbatorit in cea de-a treia duminica a acelei luni (de exemplu daca este duminica de dupa cea de-a paisprezecea zi). Conform acestui calcul, ziua in care Pastele poate fi sarbatorit cel mai devreme este 22 martie. Acest lucru se intampla numai daca data de 21 martie este cea de-a paisprezecea zi a lunii pascale a calendarului lunar si pica intr-o sambata.

Daca cea de-a paisprezecea zi a lunii calendarului lunar in care se afla data de 21 martie pica inainte de 21 martie, atunci aceea nu este luna pascala a calendarului lunar din acel an si urmatoarea luna a calendarului lunar va fi considerata luna pascala. Tabelele sunt astfel concepute, incat luna calendarului lunar in care pica data de 21 martie, daca aceasta nu este insasi luna pascala sa se incheie intotdeauna dupa data de 5 aprilie. Atunci urmatoarea luna a calendarului lunar care este luna pascala nu poate incepe mai tarziu de data de 5 aprilie. Cea de-a paisprezecea zi nu poate depasi data de 18 aprilie. Pastele, care are loc in cea de-a treia duminica din luna pascala a calendarului lunar nu poate pica mai tarziu de data de 25 aprilie.

Reformarea datei Pastelui

Cu ocazia unei intalniri la nivel inalt care a avut loc in Aleppo, Siria in anul 1997, Consiliul Mondial al Bisericilor a propus o reforma in privinta calcularii datei Pastelui, care ar fi inlocuit o metoda bazata pe ecuatie pentru calcularea datei Pastelui cu observatia astronomica directa; aceasta metoda ar fi rezolvat problema calendarului si ar fi eliminat diferentele dintre bisericile rasaritene si cele apusene cu privire la stabilirea datei Pastelui. Reforma a fost propusa pentru implementare din anul 2001, dar nu a fost adoptata de nici o institutie abilitata.

_________________
Sus In jos
http://lifestyle.forumgratuit.ro
Denta
Administrator
Administrator
avatar

Mesaje : 10932
Data de inscriere : 14/01/2012

MesajSubiect: Re: Sarbatoarea de Paste   Vin Apr 06, 2012 12:42 pm

Pozitia in anul bisericesc

Crestinismul apusean

In crestinismul apusean, Pastele marcheaza sfarsitul perioadei de post in scopul pregatirii pentru Paste, post care incepe din Miercurea Cenusii si dureaza patruzeci de zile (fara a pune la socoteala duminicile).

Saptamana premergatoare Pastelui, cunoscuta ca Saptamana Sfanta are o semnificatie speciala in traditia crestina. Duminica premergatoare Pastelui se numeste Duminica Floriilor, iar ultimele trei zile inainte de Paste sunt Joia Mare sau Sfanta Joi, Vinerea Mare si Sambata Mare. Duminica Floriilor, Joia Mare si Vinerea Mare comemoreaza intrarea lui Iisus in Ierusalim, Cina cea de Taina si Rastignirea pe Cruce. Sfanta Joi, Vinerea Mare si Sambata Mare sunt denumite deseori Triuum Pastelui (care inseamna “trei zile” in latina).

In unele tari Pastele dureaza doua zile, cea de-a doua zi fiind denumita “Lunea Pastelui”. Saptamana care incepe cu Duminica Pastelui se numeste Saptamana Pastelui sau Octava Pastelui si denumirea fiecarei zi se termina cu “Pastelui”, de ex. Lunea Pastelui, Martea Pastelui, etc. Sambata Pastelui este asadar sambata care urmeaza dupa Duminica Pastelui. Ziua care precede Pastele se numeste Sambata Mare. Multe biserici incep sarbatorirea Pastelui din noaptea Sambetei Mari, printr-o slujba in Noaptea Pastelui. Anotimpul Pastelui incepe in Duminica Pastelui si dureaza pana in ziua Rusaliilor, cu sapte saptamani mai tarziu.

Crestinismul rasaritean

In crestinismul rasaritean, pregatirea spirituala pentru Pascha este initiata de Postul Mare, care incepe in prima zi de luni si dureaza neintrerupt 40 de zile (inclusiv duminicile). Ultima saptamana a Postului Mare (care urmeaza dupa cea de-a cincea duminica a Postului Mare) se numeste Saptamana Floriilor si se termina cu Sambata lui Lazar. Vecernia care incepe in Sambata lui Lazar marcheaza in mod oficial sfarsitul Postului Mare, cu toate ca postul continua si in saptamana urmatoare. Dupa Sambata lui Lazar urmeaza Duminica Floriilor, Saptamana Sfanta si in cele din urma Pastele, iar postul este intrerupt imediat dupa Sfanta Liturghie Pascala.

Priveghiul de Paste incepe cu slujba de la miezul noptii, care este ultima slujba mentionata in Triodion si este cronometrata astfel incat sa se incheie cu putin inainte de miezul noptii in noaptea Sambetei Mari. La miezul noptii incepe sarbatoarea pascala propriu-zisa, care consta in Utrenia Pascala, cantecele pascale si Sfanta Liturghie Pascala. Faptul ca Sfanta Liturghie Pascala are loc la miezul noptii garanteaza ca nu va exista nici o alta sfanta liturghie atat de devreme dimineata, asigurandu-i titlul de “Sarbatoare a Sarbatorilor” in anul bisericesc.

Perioada dintre Paste si Ziua Tuturor Sfintilor (Duminica de dupa Rusalii) este cunoscuta sub numele de Pentecostarion (“cele cincizeci de zile”). Saptamana care incepe din Duminica Pastelui se numeste Saptamana Luminata, in timpul careia nu se posteste, nici macar miercurea si vinerea. Festivitatea de dupa Paste dureaza 39 de zile, sfarsindu-se in ziua dinaintea Inaltarii. Duminica Rusaliilor este cea de-a cincizecea zi dupa Paste (inclusiv).

Desi cele cincizeci de zile se termina in Duminica Tuturor Sfintilor, influenta Pastelui continua si in anul urmator, hotarand citirea epistolelor si a evangheliilor in timpul Sfintei Liturghii si utreniile pana in anul urmator, in Sambata lui Lazar.
Sus In jos
http://lifestyle.forumgratuit.ro
Denta
Administrator
Administrator
avatar

Mesaje : 10932
Data de inscriere : 14/01/2012

MesajSubiect: Re: Sarbatoarea de Paste   Vin Apr 06, 2012 12:47 pm

Pastele in Tara Sfanta

In fiecare an, mii de pelerini crestini din toata lumea se aduna in Vechiul Ierusalim pentru a sarbatori Saptamana Sfanta a Pastelui in locul biblic al rastignirii pe cruce si al invierii lui Iisus.

In afara de vizitatorii straini, orasul Ierusalim primeste si sute de crestini palestinieni din Betleem, locul nasterii lui Iisus. Cu toate acestea, deseori pelerinajul acestora este determinat de motive politice mai degraba decat de motive religioase. Cand tensiunea in zona este foarte ridicata, fortele de securitate israeliene trebuie sa limiteze permisele de vizitare ale palestinienilor.

Festivitatile din Saptamana Mare incep in Ierusalim in Duminica Floriilor, cu o saptamana inainte de Duminica Pastelui, cu o procesiune a pelerinilor de la Muntele Maslinilor pana in Orasul Vechi.

Conform traditiei, procesiunea din Duminica Floriilor strabate acelasi drum pe care l-a strabatut si Iisus la intoarcerea sa in Ierusalim. In urma cu doua mii de ani, Iisus mergea calare pe un magar, in timp ce credinciosii asterneau crengi de palmier in drumul sau. Astazi, pelerinii merg pe jos, fluturand crengi de palmier si ramuri de maslin.

In Vinerea Mare, pelerinii refac procesiunea lui Iisus catre locul rastignirii de-a lungul Via Dolorosa. Acest mars comemorativ trece pe langa monumentele crestine din Ierusalim care au cea mai mare semnificatie istorica.

In timpul procesiunii de-a lungul Via Dolorosa, pelerinii cara in spate cruci mari de lemn si recita rugaciuni la fiecare dintre cele paisprezece popasuri din Drumul Crucii.

Procesiunea incepe la Sanctuarul Flagelarii, unde Iisus a fost biciuit si judecat si se incheie la Biserica Sfantului Mormant, unde Iisus a fost dezbracat de vestminte, batut in cuie si a murit.

Conform traditiilor romano-catolica si ortodoxa, Iisus a fost inmormantat acolo si apoi a inviat, facand Biserica Sfantului Mormant unul dintre principalele puncte de atractie ale pelerinajului din zilele noastre. Protestantii cred ca Iisus a fost inmormantat in Mormantul din gradina, aflat in apropiere.

In Duminica Pastelui, pelerinii si crestinii israelieni sarbatoresc impreuna Invierea lui Iisus. Sunt oficiate slujbe speciale si priveghiuri in tot Orasul Vechi, inclusiv mai mult de douazeci de slujbe separate oficiate in decurs de 24 de ore in Biserica Sfantului Mormant. Crestinii din Betleem se roaga la lumina lumanarii in Biserica Nasterii Domnului.

In timpul Saptamanii Pastelui, Orasul Vechi al Ierusalimului munceste din greu pentru a oferi cazare reprezentantilor tuturor celor sase secte crestine din Biserica Sfantului Mormant: romano-catolici, ortodocsi armeni, ortodocsi greci, copti egipteni, etiopieni si ortodocsi sirieni.

Bisericile rasaritene si ortodoxe urmaresc un alt calendar decat cel al romano-catolicilor si protestantilor, astfel incat Pastele lor poate avea loc si cu doua saptamani mai tarziu fata de sarbatorea din calendarul gregorian.

Acest decalaj natural ajuta deseori la reducerea tensiunilor teritoriale din Biserica Sfantului Mormant. In biserica, fiecare secta are locul sau si un program separat de rugaciune.

Cu toate acestea, in 2007, datele Pastelui in ambele calendare crestine s-au suprapus, aducand toti pelerinii crestini in Orasul Sfant in acelasi timp. Pacea a fost mentinuta printr-un program strict al slujbelor si controlarea multimilor de catre politia israeliana si conducatorii bisericilor locale.

_________________
Sus In jos
http://lifestyle.forumgratuit.ro
Denta
Administrator
Administrator
avatar

Mesaje : 10932
Data de inscriere : 14/01/2012

MesajSubiect: Re: Sarbatoarea de Paste   Vin Apr 06, 2012 12:49 pm

Pastele in Mexic

Sarbatorirea Pastelui in Mexic reprezinta o combinatie a doua sarbatori mari separate – Semana Santa si Pascua. Prima se refera la intreaga Saptamana Sfanta – din Duminica Floriilor pana in Sambata Pastelui. Si Pascua este sarbatorirea perioadei dintre Duminica Invierii si sambata urmatoare.

Pentru majoritatea mexicanilor, aceasta perioada de doua saptamani este perfecta pentru o vacanta minunata. Oamenii se distreaza in comunitatea preferata.

Semana Santa sarbatoreste ultimele zile din viata lui Christos. Pascua este sarbatoarea Invierii lui Christos. Reprezinta de asemenea si eliberarea de sacrificiile Postului.

In multe comunitati este pusa in scena intreaga piesa care zugraveste patimile lui Christos, incepand cu Cina cea de Taina si continuand cu Tradarea, Judecata, Procesiunea Drumului Crucii cu cele 12 Popasuri si incheindu-se cu rastignirea pe cruce si in cele din urma cu Invierea. In unele comunitati este inclusa si rastignirea reala pe cruce. Piesele sunt deseori frumos puse in scena, iar participantii se pregatesc pentru roluri aproape tot anul, pana in Semana Santa.

_________________
Sus In jos
http://lifestyle.forumgratuit.ro
Denta
Administrator
Administrator
avatar

Mesaje : 10932
Data de inscriere : 14/01/2012

MesajSubiect: Re: Sarbatoarea de Paste   Vin Apr 06, 2012 12:49 pm

Pastele in Australia

Australia este o tara minunata, cu oameni din diverse parti ale lumii. Astfel, Pastele este sarbatorit in multe feluri.

Pentru familiile cu origini engleze si irlandeze, cea mai importanta zi a sarbatorii este Duminica Pastelui. Unii oameni asista la slujbe bisericesti si mananca la micul dejun chifle fierbinti in forma de cruce. Acestea sunt chifle dulci cu fructe, care au o cruce deasupra. Copiii fac schimb de oua de Paste, care sunt de obicei de ciocolata. Unele sunt si din zahar si au mici jucarii inauntru. Ouale de ciocolata se gasesc in forma de ou, de la cele mici la cele uriase. Unele oua de ciocolata au de asemenea forma unor iepuri.

In ultimii ani s-au facut si bilbies de Paste. Acestia sunt animale pe cale de disparitie care traiesc in Australia. Fabricantii de ciocolata s-au hotarat sa faca bilbies de Paste si sa doneze o parte din profituri pentru a salva aceste animale de la disparitie. Copiii nu sunt interesati de forma. Le place doar ciocolata.

Multe familii organizeaza o vanatoare de oua in case sau gradini pentru a vedea cine gaseste cele mai multe oua duminica dimineata. Apoi iau masa cu rudele lor. Masa traditionala include friptura de miel, vita sau pui cu legume prajite, cum ar fi cartofii, morcovii sau dovleacul.

_________________
Sus In jos
http://lifestyle.forumgratuit.ro
Denta
Administrator
Administrator
avatar

Mesaje : 10932
Data de inscriere : 14/01/2012

MesajSubiect: Re: Sarbatoarea de Paste   Vin Apr 06, 2012 12:50 pm

Pastele in Africa

In Africa, Pastele este considerata principala sarbatoare a comunitatilor crestine. In timpul Priveghiului de Paste sute de oameni se aduna in biserica.

In cele mai multe biserici parohiale Priveghiul de Paste este anticipat, deoarece nu exista lumina, de obicei intre ora 3 dupa-amiaza si 6 seara.

Biserica este decorata cu Vitenge si Kanga, haine in forma de fluturi, flori, banane, etc.

Imnurile crestine sunt acompaniate de tobe si Kigelegele, sunetele inalte produse de femei.

Dupa slujba au loc dansuri traditionale in afara bisericii. Apoi oamenii se intorc acasa pentru a-si continua sarbatoarea cu mancare si bautura locala.

In unele parohii, oamenii raman in preajma bisericii dupa slujba si se strang in mici comunitati crestine, continuandu-si sarbatoarea, in timp ce in jurul lor au loc dansuri ceremoniale si distractii.

In Africa, Pastele are atat o dimensiune sociala, cat si una spirituala. De Paste se reunesc familiile. Ele impart mancarea constand in orez fiert sau prajit cu carne de pui cu ceilalti crestini si cu cei de alte religii.

_________________
Sus In jos
http://lifestyle.forumgratuit.ro
Denta
Administrator
Administrator
avatar

Mesaje : 10932
Data de inscriere : 14/01/2012

MesajSubiect: Re: Sarbatoarea de Paste   Mar Apr 10, 2012 8:55 pm


_________________
Sus In jos
http://lifestyle.forumgratuit.ro
Denta
Administrator
Administrator
avatar

Mesaje : 10932
Data de inscriere : 14/01/2012

MesajSubiect: Re: Sarbatoarea de Paste   Mar Apr 10, 2012 8:55 pm

Sãptãmâna Patimilor

Iatã-ne ajunsi la ultima treaptã a urcusului duhovnicesc pe care Postul ne-o pune în fatã: Sãptãmâna Patimilor sau Sãptãmâna cea Mare. În timpul ei ne reamintim si retrãim ultimele zile din viaþa Mântuitorului, cu întreaga lor tensiune si dramã lãuntricã, într-o stare de sobrietate si mãretie în acelasi timp, de tristete, dar si de bucurie, de pocãintã, dar si de nãdejde.
Fiecare zi are un înteles si un mesaj foarte clar si adânc.
Primele trei zile se numesc mari si sfinte pentru cã reamintesc sensul eshatologic al Paºtelui. A patra zi, joi, marcheazã cea din urmã Cinã a Domnului cu ucenicii Sãi si trãdarea lui Iuda. A cincea zi, vineri, numitã si “Pastile Crucii”, este cu adevãrat începutul Pastelui (Trecere), iar sâmbãtã este ziua în care tristetea este transformatã în bucurie prin omorârea mortii.

Lunea cea mare

“Iatã Mirele vine în miezul noptii si fericitã este sluga pe care o va afla priveghind; iar nevrednicã este iarãsi cea pe care o va afla lenevindu-se. Vezi, dar, suflete al meu, cu somnul sã nu te îngreunezi, ca sã nu te dai mortii si afarã de Împãrãtie sã te încui; ci te desteptã strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt esti Dumnezeule, pentru rugãciunile Nãscãtoarei de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi”.
(Troparul zilei)
În aceastã zi, se face pomenire de fericitul Iosif, cel preafrumos, si de smochinul ce s-a uscat prin blestemul Domnului.
De astãzi încep Sfintele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos. Iosif cel prefrumos – fiul cel mai mic al patriarhului Iacov, nãscut din Rahila – este icoanã a lui Hristos, pentru cã, asemenea lui, si Domnul nostru a fost invidiat de iudei, a fost vândut de ucenicul sãu cu treizeci de arginti, a fost închis în groapa întunecoasã a mormântului. Sculându-Se de acolo prin El însusi, împãrãteste peste Egipt, adicã peste tot pãcatul, îl învinge cu putere si, ca un iubitor de oameni, ne rãscumpãrã prin darea hranei celei de tainã, dându-Se pe El însusi pentru noi si ne hrãneste cu pâine cereascã.
Tot în aceeasi zi facem pomenire de smochinul cel neroditor care s-a uscat prin blestemul Domnului (Matei 21, 17-19). Ca sã convingã poporul nerecunoscãtor cã are putere îndestulãtoare si spre a pedepsi, ca un Bun nu vrea sã-si arate puterea Sa de a pedepsi fatã de om, ci fatã de ceva care are o fire neînsufletitã si nesimtitoare.
Istoria smochinului a fost asezatã aici spre a îndemna la umilintã, dupã cum istoria lui Iosif a fost asezatã spre a ne înfãtisa pe Hristos. Fiecare suflet lipsit de orice roadã duhovniceascã este un smochin. Dacã Domnul nu gãseste în el odihnã, a doua zi, adicã dupã viata aceasta de acum, îl usucã prin blestem si-l trimite în focul vesnic.
“Cãmara Ta, Mântuitorule, o vãd împodobitã si îmbrãcãminte nu am ca sã intru într-însa. Lumineazã-mi haina sufletului meu, Dãtãtorule de luminã si mã mântuieste”. (Condacul zilei)

Martea cea Mare

Aceastã zi ne pregãteste pentru intrarea în cãmara Mântuitorului, cu douã parabole strict eshatologice – parabola celor zece fecioare (Matei 25, 1-13) si parabola talantilor (Matei 25, 14-30; Luca 19, 12-27).
Când Domnul se suia la Ierusalim si se ducea la Patimã, a spus ucenicilor Sãi si aceste douã parabole, pentru ca nu cumva cineva trãind în feciorie sã nu se îngrijeascã si de celelalte virtuti si mai ales de milostenie, prin care se vãdeste strãlucirea fecioriei.
Pe cinci dintre fecioare le numeste întelepte cãci împreunã cu fecioria au avut si minunatul si îmbelsugatul undelemn al milostivirii. Pe celelalte cinci le numeste nebune pentru cã, desi si ele aveau virtutea fecioriei, nu aveau în aceeasi mãsurã milostenie. Pe când se scurgea noaptea acestei vieþi au adormit toate fecioarele, adicã au murit. Cu adevãrat moartea se numeste somn. Pe când dormeau ele, strigãt mare s-a fãcut la miezul noptii; cele care au avut undelemn din belsug au intrat cu mirele la deschiderea usilor, iar cele nebune, pentru cã nu aveau undelemn din destul îl cãutau dupã ce s-au sculat din somn.
Pentru aceasta deci, au rânduit dumnezeiestii Pãrinti pilda celor zece fecioare, împreunã cu cea a talantilor, ca sã ne îndemne sã veghem necontenit si sã fim gata sã iesim în întâmpinarea adevãratului Mire prin fapte bune, dar mai cu seama prin milostenie, pentru cã nestiutã este ziua si ceasul sfârsitului vietii.
Dacã vom sãvârsi o singurã virtute, cea mai mare chiar, si nu ne vom îngriji de celelalte, si mai cu seamã de milostenie, nu vom intra cu Hristos în odihna vesnicã, ci vom fi întorsi rusinati. Si într-adevãr nu-i lucru mai rusinos ca fecioria sã fie biruitã de bani.
“La ceasul sfârsitului, suflete, gândind si de tãierea smochinului temându-te, cu iubire de ostenealã lucreazã-l, ticãloase, priveghind si strigând: Sã nu rãmânem afarã de cãmara lui Hristos”. (Condacul zilei)

Miercurea cea Mare

_________________
Sus In jos
http://lifestyle.forumgratuit.ro
Denta
Administrator
Administrator
avatar

Mesaje : 10932
Data de inscriere : 14/01/2012

MesajSubiect: Re: Sarbatoarea de Paste   Mar Apr 10, 2012 8:56 pm

Miercurea cea Mare

În aceastã zi, se face pomenire de femeia cea pãcãtoasã (Matei 25, 17-13; Luca 7, 37-50), care a uns cu mir pe Domnul pentru cã lucrul acesta s-a întâmplat putin înainte de mântuitoarea patimã.
Când Iisus s-a suit în Ierusalim si era în casa lui Simon cel lepros, o femeie pãcãtoasã s-a apropiat de El si a turnat pe capul Lui acel mir de mare pret. Pomenirea ei s-a pus în acea zi pentru ca, dupã cuvântul Mântuitorului, sã se predice pretutindeni si tuturor fapta ei cea cu multã cãldurã. Ce-a îndemnat-o oare la asta? Dragostea pe care ea a vãzut cã o are Hristos pentru toti, dar mai cu seamã faptul de acum, când L-a vãzut cã intrã în casa unui lepros. Se gândea deci femeia cã îi va vindeca boala dupã cum l-a vindecat si pe acela. Si într-adevãr Hristos a tãmãduit-o dându-i iertare de pãcate.
“Doamne femeia ce cãzuse în pãcate multe, simtind dumnezeirea Ta, luând rânduiala de mironositã si tânguindu-se, a adus tie mir mai înainte de îngropare…” (Casiana monahia)

Joia Cinei celei de Tainã

“Când mãritii ucenici la spãlarea Cinei s-au luminat, atunci Iuda cel rãu credincios, cu iubirea de arginti bolnãvindu-se, s-a întunecat … Vezi, iubitorule de avutii, cel ce pentru acestea spânzurare si-a agonisit. Fugi de sufletul nesãtios care a îndrãznit unele ca acestea asupra Împãratului. Cel ce esti peste toti bun, Doamne, slavã Tie”. (Tropar)
Patru lucruri mai prãznuim în aceastã zi: spãlarea picioarelor, Cina cea de tainã, Rugãciunea din grãdina Ghetsimani si vânzarea si prinderea Domnului.
Înainte de a începe Cina, Hristos S-a sculat, Si-a dezbrãcat hainele si El singur a spãlat picioarele tuturor. Prin aceasta a vrut sã îl facã pe Iuda sã se rusineze, iar celorlalti sã le aducã aminte sã nu umble dupã întâietãti: “Cel care vrea sã fie întâiul sã fie slujitorul tuturor” (Marcu 9, 35), dându-Se El însusi pildã. La sfârsitul mesei aduce vorbã si despre vânzarea Lui. Dupã putin timp, luând pâinea a zis: “Luati mâncati”; la fel si paharul, zicând: “Beti dintru acesta toti, acesta este Sângele Meu, al Legii celei Noi. Aceasta sã o faceti întru pomenirea Mea” (Matei 26, 26-28).
Dupã aceea, arãtându-Se om, spune ucenicilor: “Întristat este sufletul meu pânã la moarte” (Matei 26, 38) si S-a rugat în Grãdina Ghetsimani cu sudoare de sânge (Luca 22, 44). Iuda cunostea locul si, luând câtiva soldati, a venit sã-L prindã. A fost prins si dus la Ana, la Caiafa, si în cele din urmã la Pilat. Acum Petru se va lepãda de trei ori de Hristos, tãgãduind cã-L cunoaste.
Pentru a ne reaminti de toate acestea, seara se scoate în mijlocul bisericii Sfânta Cruce.

Grafica de Cosmina BarthaVinerea Patimilor

În aceasta zi, se pomenesc sfintele si mântuitoarele si înfricosãtoarele Patimi ale Domnului nostru Iisus Hristos pe care le-a primit de bunãvoie pentru noi. Se mai face încã pomenire de mãrturisirea mântuitoare fãcutã de tâlharul recunoscãtor care a fost împreunã cu El.
Biserica numeste Patimile Domnului: sfinte – pentru cã Cel ce le-a rãbdat este Sfântul Sfintilor, sfintenia însãsi; mântuitoare – pentru cã ele sunt pretul cu care Domnul a rãscumpãrat neamul omenesc din robia pãcatului; înfricosãtoare pentru cã nu poate fi ceva mai înfricosãtor decât ocara pe care Fãcãtorul a rãbdat-o de la fãptura Sa.
În aceastã zi nu se sãvârseste Liturghia pentru cã însusi Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum; este vreme de post total, pentru cã Mirele s-a luat de la noi. (Matei 9, 15). Se fac numai ceasurile împãrãtesti care ne pun înainte nemãrginita smerenie a Domnului, Crucea cea dãtãtoare de viatã si credinta tâlharului.
Seara sãvârsim denia prohodului Domnului, care este ultima treaptã a tânguirii pentru Hristos, înainte de Învierea Sa. Se înconjoarã de trei ori biserica cu Sfântul Epitaf – semn al celor trei zile petrecute în mormânt.
“În mormânt, Viatã, pus ai fost, Hristoase, si s-au spãimântat ostirile îngeresti, smerirea Ta cea multã preamãrind”. (Starea întâi – Prohod)

Sâmbãta Mare

În aceastã sfântã zi, prãznuim îngroparea dumnezeiascã a Mântuitorului nostru Iisus Hristos si pogorârea în iad, prin care neamul nostru, fiind chemat din stricãciune, a fost mutat spre viatã vesnicã.
Iosif cel din Arimateea, coborând de pe cruce Sfântul trup al Domnului, l-a îngropat în mormânt nou, punând o piatrã mare la intrarea lui:
“Iosif cel cu bun chip, de pe lemn luând prea curat trupul Tãu, cu giulgiu curat înfãsurându-l si cu miresme, în mormânt nou îngropându-l, l-a pus”. (Tropar)
Cuvântul lui Dumnezeu a stat cu trupul în mormânt iar cu sufletul lui curat si dumnezeiesc Se pogoarã în iad. Sufletul a fost despãrtit prin moarte de trup si l-a dat în mâinile Tatãlui. Si-a dat si propriul Sãu sânge, pretde rãscumpãrare pentru noi. Trupul Domnului a suferit si despãrtirea sufletului de trup, dar nicidecum stricãciunea în întelesul unei putreziri a trupului.
Dupã-amiazã sãvârsim Liturghia Sfântului Vasile unitã cu vecernia.

_________________
Sus In jos
http://lifestyle.forumgratuit.ro
Denta
Administrator
Administrator
avatar

Mesaje : 10932
Data de inscriere : 14/01/2012

MesajSubiect: Re: Sarbatoarea de Paste   Mar Apr 10, 2012 8:57 pm

Evanghelia - Ioan 12

1. Deci, cu sase zile înainte de Pasti, Iisus a venit în Betania, unde era Lazãr, pe care îl înviase din morti.
2. Si I-au fãcut acolo cinã si Marta slujea. Iar Lazãr era unul dintre cei ce sedeau cu El la masã.
3. Deci Maria, luând o litrã cu mir de nard curat, de mare pret, a uns picioarele lui Iisus si le-a sters cu pãrul capului ei, iar casa s-a umplut de mirosul mirului.
4. Iar Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Lui, care avea sã-L vândã, a zis:
5. Pentru ce nu s-a vândut mirul acesta cu trei sute de dinari si sã-i fi dat sãracilor?
6. Dar el a zis aceasta, nu pentru cã îi era grijã de sãraci, ci pentru cã era fur si, având punga, lua din ce se punea în ea.
7. A zis deci Iisus: Las-o, cã pentru ziua îngropãrii Mele l-a pãstrat.
8. Cã pe sãraci totdeauna îi aveti cu voi, dar pe Mine nu Mã aveti totdeauna.
9. Deci multime mare de iudei au aflat cã este acolo si au venit nu numai pentru Iisus, ci sã vadã si pe Lazãr pe care-l înviase din morti.
10. Si s-au sfãtuit arhiereii ca si pe Lazãr sã-l omoare.
11. Cãci, din cauza lui multi dintre iudei mergeau si credeau în Iisus.
12. A doua zi, multime multã, care venise la sãrbãtoare, auzind cã Iisus vine în Ierusalim,
13. Au luat ramuri de finic si au iesit întru întâmpinarea Lui si strigau: Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împãratul lui Israel!
14. Si Iisus, gãsind un asin tânãr, a sezut pe el, precum este scris:
15. "Nu te teme, fiica Sionului! Iatã Împãratul tãu vine, sezând pe mânzul asinei".
16. Acestea nu le-au înteles ucenicii Lui la început, dar când S-a preaslãvit Iisus, atunci si-au adus aminte cã acestea I le-au fãcut Lui.
17. Deci da mãrturie multimea care era cu El, când l-a strigat pe Lazãr din mormânt si l-a înviat din morti.
18. De aceea L-a si întâmpinat multimea, pentru cã auzise cã El a fãcut minunea aceasta.

_________________
Sus In jos
http://lifestyle.forumgratuit.ro
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Sarbatoarea de Paste   

Sus In jos
 
Sarbatoarea de Paste
Sus 
Pagina 1 din 1
 Subiecte similare
-
» Cantece si poezii de Paste
» Curatenia de primavara sau curatenia de Paste
» Ornamente crosetate pentru Paste
» Felicitari cusute pentru Paste
» Paste fainoase, facute de noi

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
LIFESTYLE FORUM :: DE TOATE PENTRU TOTI :: SARBATORI RELIGIOASE-
Mergi direct la: