Oameni de geniu si obiceiuri ciudate

Ludwig van Beethoven
Beethoven era faimos printre contemporanii sai nu numai datorita compozitiilor sale muzicale de exceptie. El se purta urat cu servitorii sai si era in general nesuferit. Beethoven a fost muzicianul surd, omul care se certa cu toata lumea: oameni cu bani, rude si prieteni. In consecinta, servitorii il paraseau rapid cand genialul muzician arunca in ei cu lucruri sau ii acuza ca fura. Se presupune ca Beethoven purta haine murdare si ca manca alimente alterate, lucru care ar putea explica de ce nu s-a casatorit niciodata.

Wernher von Braun
Wernher von Braun, unul dintre cei mai importanti oameni de stiinta din Germania, este considerat initiatorul proiectului de obtinere a rachetei de tip V-2. Ulterior, a migrat in America, unde a pus bazele celui de-al doilea proiect – “Programul Spatial al USA” – care i-a asigurat renumele mondial. In timpul liber, facea scufundari subacvatice si studia filozofia.

Miguel de Cervantes
Cervantes trebuia sa stea in apa pana la genunchi inainte de a intra intr-o stare creativa. Despre aceasta “tehnica” se vorbeste mult, in sens metaforic, dar nu este rea des pusa in practica. Pentru perioadele in care ai nevoie deconcentrare intelectuala maxima, scurte reprize de bai reci la picioare ar putea fi de ajutor.

Charles Dickens
Autorul englez scria si dormea cu fata spre nord, aliniidu-se cu polii pamantului. El facea acest lucru deoarece considera ca, in acest fel, isi putea imbunatati creativitatea. Daca dormea in alte locuri isi rearanja patul, de aceea avea intotdeauna cu el o busola.

Freeman Dyson
Freeman Dyson, respectat fizician, s-a remarcat prin talentul sau scriitoricesc pe care l-a transpus in seria de volume SF publicate de-a lungul vietii. In 1960 a emis ipoteza conform careia, in viitor, oamenii vor fi nevoiti sa construiasca o cochilie artificiala care sa acopere intregul sistem solar, captand astfel energia astrului. Dyson crede cu inversunare in existenta extraterestrilor.

Thomas Edison
De ce geniile au in general probleme de somn? Thomas Edison credea ca oamenii dorm prea mult si ca, in consecinta, sunt neproductivi. Edison folosea “power napping” (somnul de scurta durata”) ca sa ii dea creierului sau fenomenal o “pauza” de la efortul mental. Pentru a-si stimula creativitatea, el dormea in fotoliu cu mana proptita pe cot, in timp ce tinea strans in mana o legatura de bile. Astfel, el “delega” subconstientului sau anumite probleme la care lucra. In momentul in care se scufunda intr-un somn profund scapa legatura de bile pe jos, iar zgomotul il trezea. Cand se trezea scria orice avea in minte, de obicei solutia la problema.

Albert Einstein
Einstein era pregatit sa se gandeasca la aceeasi problema multe ore pe zi, timp de mai multe luni, pana reusea ce isi propusese. El este cel care a facut afirmatia ca “oamenii isi folosesc doar 10% din creier”. Daca vrei sa gandesti ca Einstein trebuie sa iti lucrezi creierul, la fel cum un atlet olimpic isi lucreaza corpul multe ore pe zi, in fiecare zi.
Printre ciudateniile acestui om se numara obiceiul acestuia de a pleca in larg cu barca sa in zilele de furtuna. Intrebat de ce isi asuma acest risc, Einstein a raspuns: “De dragul aventurii si provocarii …”. Secretul lui Albert Einstein era: “Nu te lasa invins”.

Richard Feynman
Richard Feynman, membru al echipei de savanti care a participat la elaborarea si dez­voltarea Proiectului Manhattan (finalizat prin obtinerea bombei atomice), s-a evidentiat drept unul dintre cei mai de seama oameni de stiinta ai secolului trecut. Fizicianul Feynman avea si veleitati artistice. Captivat de muzica si natura, savantul isi ocupa timpul liber incercand sa descifreze scrierile maya.

Johann Wolfgang von Goethe
Poate era o halucinatie a autorului, dar el chiar credea ca un mar putrezit pe biroul sau ii va imbunatati tehnica scrisului. Activitatea creierului poate fi stimulata de astfel de “ancore” externe, imbunatatind atentia si creativitatea.

Ernest Hemingway
Hemingway obisnuia sa scrie texte de cate 500 de cuvinte, in fiecare zi. Aceasta tehnica ii permitea sa treaca peste “blocajul scriitorului” si ii mentinea abilitatea de scriitor la cote foarte inalte. Principiul este similar cu antrenamentele sportivilor, doar se stie - repetitia este mama maiestriei.

Jack Kevorkian
Jack Kevorkian, doctor, a devenit celebru prin initiativa sa de a sprijini drepturile bolnavilor in stadiu terminal de a decide asupra propriei vieti. In acest sens, omul de stiinta a mers pana la a se duela cu legile in vigoare pentru a-si sustine cauza. In cele din urma, a fost arestat si judecat. La proces, a povestit cum a “ajutat” sa moara peste 130 de pacienti in faza terminala.

James Lovelock
James Lovelock, savant de renume mondial, a initiat teoria conform careia planeta este un imens organism viu, supus permanentei actiuni antropice a omului - ireversibil distructiva. Prognozele omului de stiinta in ceea ce priveste viitorul planetei si al omenirii sunt cu adevarat sumbre, el apreciind o extinctie a speciei umane in proportie de 80% pana in 2100.

Yoshiro Nakamatsu
Yoshiro Nakamatsu, inventator japonez, este unul dintre cele mai mari genii ale istoriei umane. El are peste 3000 de inventii patentate si a castigat un premiu Nobel. Ii place foarte mult sa inventeze sub apa, avand cu el o tabla de scris din plexiglas, rezistenta la apa. Numeste aceasta tehnica “inot creativ” si spune ca “oxigenul este dusmanul creierului”.

Jack Parsons
Jack Parsons, membru fondator al Jet Propulsion Laboratory, este banuit ca ar fi practicat magia neagra si renumit pentru faptul ca se autoproclama “Antichristul”. Nascut intr-o familie foarte instarita, misteriosul finantator al programului aeronautic american, a avut o contributie cruciala in acest sens. Desi nu a avut instruire de specialitate in domeniu, Parsons a obtinut formula combustibilului, minune care a propulsat prima racheta pe Luna.

Nikola Tesla
Nicola Tesla, savantul de origine sarba, era considerat “special” inca din copilarie, cand acesta avea ceea ce am numi astazi “puteri extrasenzoriale”. Mai tarziu, viata omului de stiinta frizeaza imposibilul, Tesla reusind sa “pacaleasca” moartea nu mai putin de trei ori - dupa ce medicii il diagnosticasera cu tot atatea boli incurabile.
Ca si DaVinci, si Tesla era vegetarian si nu ii placea sa doarma. Tesla este cunoscut si ca un geniu maniac, care dormea foarte putin si ii placea sa faca showuri in public. Cel mai des isi folosea propriul corp pe post de conductor electric in demonstratiile oferite multimii. El isi incepea munca dis-de-dimineata si continua aproape fara pauze pana in dimineata zilei urmatoare. Iubea numerele divizibile cu 3, astfel ca statea doar in camere de hotel al caror numar respecta acest principiu. Era celibatar si se mandrea cu aceasta, spunand ca il ajuta sa se concentreze la munca, preferand in schimb compania porumbeilor. Avea un porumbel preferat, care venea in fiecare zi in camera sa de hotel, iar cand pasarea a murit, se spune ca Tesla ar fi afirmat ca odata cu ea a murit si capacitatea lui de munca.

Leonardo da Vinci
Unii spun ca da Vinci obisnuia sa ia mai multe reprize de somn in timpul zilei, in loc sa doarma noaptea 8 ore. Poate de aceea ii era atat de greu sa se concentreze la munca sa, caci se pare ca s-a numarat printre primii artisti care a suferit de ADHD (Tulburarea Hiperkinetica cu Deficit de Atentie). Pentru a folosi acest tip de somn, numit si “somnul polifazic”, trebuie sa te acomodezi cu un program strict, cu serii de 20-30 de minute de somn la fiecare 4 ore. Principalul avantaj al programului de somn al lui Leonardo da Vinci include mai mult timp liber, vise mai vii si un control strict asupra corpului tau.

Thomas Wolfe
Thomas Wolfe obisnuia sa scrie stand in picioare. In acest fel, elimina tensiunile din coloana vertebrala si isi imbunatatia respiratia.