Obiceiuri pascale

Obiceiuri ale ortodocsilor greci

In Grecia, sarbatoarea Pastelui incepe de fapt cu cateva zile inainte de Paste. Pregatirile incep in Joia Mare, cand este pregatita tsoreki, sau pasca, iar ouale sunt voprite in rosu, simbolizand sangele lui Christos.

Multi ortodocsi postesc in zilele premergatoare Pastelui, abtinandu-se de la carne, unt, lapte si ulei de masline. Multi dintre acestia merg de asemenea la preot pentru a se spovedi si a lua parte la Sfanta Comuniune.

In Vinerea Mare, preotul bisericii sau calugarul da jos icoana lui Christos de pe cruce si o inveleste in panza, reiterand vechile ritualuri de inmormantare. Apoi icoana este asezata intr-un sicriu inconjurat de crini albi si plimbat prin oras, in timp ce credinciosii plang moartea lui Christos.

In Sambata Mare, membrii parohiei asista la o slujba oficiata la mijlocul noptii, aducand cu sine lumanari stinse. Cand ceasul bate miezul noptii, preotul anunta cu bucurie “Christos anesti” sau “Christos a Inviat”.

Credinciosii isi aprind lumanarile de la Flacara Sfanta din bicerica, care se spune ca simbolizeaza lumina din pestera in care s-a nascut Iisus in Ierusalim.

Postul premergator Pastelui se incheie odata cu aceasta ceremonie de aprindere a lumanarilor, iar credinciosii se grabesc sa se intoarca la casele lor pentru a se bucura de o masa festiva. Cenusa lumanarilor aprinse este folosita deseori pentru a face semnul crucii in pragul gospodariei. Se crede ca respectiva cruce va proteja caminul si locuitorii sai in anul urmator.

Duminica Pastelui este considerata o zi festiva, pe care credinciosii o petrec impreuna cu prietenii si familia. Masa traditionala este compusa din friptura de miel, care il simbolizeaza pe Iisus, Mielul lui Dumnezeu si oua vopsite.

Grecii au o traditie in care se ciocnesc oua, cunoscuta sub numele de tsougrisma. In Grecia, prietenii si vecinii isi ciocnesc ouale unul de celalalt, pentru a vedea cine ramane cu oul intreg. Acela care are ultimul ou intreg este considerat norocos. Vinurile grecesti si ouzo dau petrecerii un aer si mai jovial, iar masa dureaza o mare parte din noapte.

Multe dintre aceste traditii sunt practicate astazi nu numai in Grecia, ci si in America si in alte tari in care exista comunitati de imigranti greci. Indiferent daca este vorba de imigranti din prima sau a treia generatie, comunitatea greceasca din strainatate este una puternica si nimic nu poate scoate la iveala mandria greceasca mai mult decat sarbatorirea Pastelui.

Obiceiuri ale ortodocsilor rusi

Pastele este sarbatoarea cea mai importanta a primaverii pentru ortodocsii rusi. Pentru rusii religiosi, intreaga perioada a postului, denumita Quadragesima este foarte diferita fata de viata obisnuita de zi cu zi. Cu mult timp in urma, toate spectacolele de teatru si muzica erau interzise in perioada postului, deoarece se considera ca distrageau credinciosii de la scopul postului, acela de a reflecta si a se cai. Astazi, aceste restrictii publice s-au imputinat, desi exista inca multe persoane care respecta foarte strict cerintele Postului, inclusiv aceea de a nu manca oua, carne sau alte produse de origini animale in timpul celor 40 de zile.

Saptamana Sfanta, care incepe in Duminica Floriilor este o perioada in care se desfasoara o activitate intensa in gospodariile rusesti, se face curatenia de primavara si se coace painea de Paste. In Joia Mare, rusii isi picteaza ouale de Paste prin metoda traditionala de a fierbe felii de ceapa si fasii de matase impreuna cu ouale. Ouale pictate sunt un simbol universal al Pastelui, dar in Rusia ele au o si mai mare semnificatie. Despre ouale rusesti de Paste se crede ca au puteri magice – de la protejarea recoltei pana la izgonirea spiritelor malefice. Multi ascund un ou de Paste in fundatia casei lor, deoarece cred ca le va aduce prosperitate.

In Sambata Mare, cu toate ca este o zi de post negru, familiile sunt ocupate cu pregatirea ospatului de Paste. Ospatul, servit pentru a intrerupe postul dupa slujba de la miezul noptii include pasca, gatita in Sambata Mare.

Precum in Grecia, Slujba de Inviere din Rusia este oficiata in noaptea de sambata. Credinciosii de aduna intr-o biserica intunecata, care simbolizeaza disperarea unei lumi fara credinta in Iisus Christos. In timpuri mai vechi, ajunul Sambetei Mari era considerat o zi in care creaturi satanice ii chinuiau pe locuitorii oraselor. Oamenii se temeau sa iasa dupa lasarea intunericului, dar asistau la slujba, pentru ca Biserica era considerata un adapost sigur.

Cand miezul noptii se apropie, credinciosii aprind lumanari si la ora 12 clopotele bisericii anunta invierea lui Christos. Se poate auzi un cantec bisericesc plin de voie buna pe strazile Rusiei pana in zori, cand se incheie slujba de Paste.

Credinciosii de intorc la casele lor pentru un ospat imbelsugat in familie. Mesele sunt decorate traditional cu flori naturale si oua pictate. In afara de painea de Paste si pasca sunt servite si mancaruri interzise in timpul postului de patruzeci de zile, precum carnati, sunca, branza si lapte.

Dupa micul-dejun, oamenii ies in oras sa isi viziteze prietenii si vecinii, ducand cu sine cosuri cu oua pictate si paini de Paste pentru a face schimb. O veche fabula ruseasca povesteste ca un ou de Paste oferit din inima nu se va strica niciodata. Oamenii viziteaza si cimitirele, aducandu-le oua, paine si chiar si bere rudelor decedate.

Asa cum in Grecia se practica jocul ciocnirii oualor, au si rusii un joc pe care il joaca de Paste. Copiii se aliniaza in varful unui deal si isi rostogolesc ouale, cu scopul de a-si pastra oul intact in timp ce le sparg pe ale adversarilor.

Multe dintre aceste minunate obiceiuri ortodoxe sunt acum practicate si in America si in alte locuri din lume, pe masura ce apar biserici ortodoxe pentru a intampina nevoile comunitatilor de imigranti.

Originile iepurasului de Paste si ale oualor vopsite

Asa cum Mos Craciun reprezinta Craciunul, un iepuras topaitor in marime naturala care duce un cos plin cu oua colorate este chintesenta Pastelui.

Initial, iepurasul de Paste era probabil asociat cu festivalul pagan al echinoctiului care preceda Pastele. Saxonii ii devotau luna aprilie zeitei primaverii si a fertilitatii, care nu printr-o coincidenta se numea Eastre. Animalul sacru al lui Eastre era iepurele – ceea ce nu este de mirare, avand in vedere ca iepurele este unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale fertilitatii si renasterii.

Ouale colorate purtate de iepurasii de Paste din zilele noastre au o alta origine, mai veche. Ouale au fost asociate mult timp cu fertilitatea si cu festivalurile de primavara – atat de mult timp, incat radacinile exacte ale asocierii respective nu sunt cunoscute. Romanii antici si grecii foloseau ouale in festivaluri pentru a sarbatori invierea unor zei. Oul are o semnificatie importanta si in ritualurile Pastelui evreiesc – si astazi oul are intaietate la masa ca simbol esential al primaverii si al renasterii.

Oamenii de stiinta sunt de parere ca asocierea iepurelui cu oul cu ocazia Pastelui poate avea de asemenea origini pagane. In timpul primaverii, cand zilele si noptile erau egale, iepurele era identificat cu zeita lunii, iar oul cu zeul soarelui. Asocierea celor doua simboluri a conferit sarbatorilor echinoctiului de primavara un fel de polaritate de genul yin- yang.

Urmatoarele date istorice referitoare la iepurasul si oul de Paste se gasesc cu o mie cinci sute de ani mai tarziu in Germania. Acolo, copiii asteptau cu nerabdare sosirea lui Oschter Haws, un iepure care incanta copiii in dimineata de Paste, lasand oua colorate in cuiburi. Acela a fost si momentul in care iepurele si oul au fost asociate iconoclastic.

Traditia germana a lui Oschter Haws s-a extins in America in anii 1800, impreuna cu imigrantii germani, majoritatea stabilindu-se in Pennsylvania. In ultimii 200 de ani, Oschter Haws sau iepurasul de Paste a devenit simbolul comercial cel mai recunoscut al Pastelui.

Astazi copiii sunt incantati cand vad iepurasul – indiferent daca e vorba de iepurasul care initiaza vanatoarea de oua de Paste din cartierul lor sau de acela care intampina vizitatorii in mall. Iepurasul de Paste si cosul sau cu oua au devenit simbolul cel mai adorat si recunoscut al Pastelui.

Ouale de Paste

Dintre toate simbolurile asociate cu Pastele, oul, simbolul fertilitatii si al unei noi vieti este cel mai important. Timp de secole, obiceiurile si traditiile utilizarii oualor au fost asociate cu Pastele.

Initial, ouale de Paste erau vopsite in culori vii pentru a reprezenta lumina soarelui de primavara si erau folosite in concursurile de rostogolire a oualor de Paste sau oferite ca daruri. Dupa ce au inceput sa fie vopsite si li s-au aplicat diverse modele, ouale au fost oferite unul altuia de iubiti si admiratori romantici, precum cadourile de Sfantul Valentin. In evul mediu, ouale erau oferite servitorilor cu ocazia Pastelui. In Germania, ouale le erau date copiilor impreuna cu cadourile de Paste.

In diferite culturi exista diverse feluri de a decora ouale de Paste. In Grecia sunt oferite oua purpurii, pentru a onora sangele lui Christos. In anumite zone din Germania si Austria sunt folosite oua verzi in Joia Mare. Popoarele slave isi decoreaza ouale cu modele aurii si argintii.

Artistii austrieci creeaza modele legand ferigi sau plante mici in jurul oualor, care sunt mai apoi fierte. Dupa ce sunt inlaturate plantele, ramane un model de culoare alba. Polonezii si ucrainenii isi decoreaza ouale cu modele si culori simple. Mai multe oua sunt decorate in felul specific, numit pysanki (a proiecta, a scrie).

Ouale Pysanki sunt o capodopera a priceperii si profesionalismului. Pe coaja oului alb este aplicata ceara topita. Apoi, acesta este scufundat in bai succesive de vopsea. Dupa fiecare baie de vopsea, se vopseste ceara din locurile in care culoarea va fi cea mai puternica. La sfarsit, acel model complex de linii si culori devine o opera de arta.

In Germania si in alte tari, ouale de Paste folosite la gatit nu erau sparte; continutul era inlaturat prin inteparea capatului fiecarui ou cu un ac si suflarea continutului intr-un castron. Ouale goale erau vopsite si atarnate in copaci in timpul Saptamanii de Paste. Armenii decorau ouale fara continut cu imagini ale lui Christos, ale Fecioarei Maria si alte modele religioase.

Obiceiuri neobisnuite din perioada Pastelui

Risus Paschalis

Acest obicei ciudat isi are originea in Bavaria, in secolul al cincisprezecelea. Preotul includea in predica sa povestiri haioase, care provocau rasul audientei (Ostermärlein). Apoi vorbitorul extragea morala din poveste. Acest obicei a fost interzis de catre Clement al X-lea (1670-1676) si in secolul al optsprezecelea de catre Maximilian al III-lea si episcopii din Bavaria.

Ouale de Paste

Ouale de Paste erau aduse la masa in Ziua de Paste si colorate in rosu pentru a simboliza bucuria Pastelui. Acest obicei exista si in bisericile orientale si se crede ca are origini pagane. Oul este simbolul renasterii la inceputul primaverii.

Iepurele de Paste

Iepurele de Paste aduce ouale, motiv pentru care acestea sunt ascunse intr-un cuib sau in gradina. Iepurele este un simbol pagan al fertilitatii.

Handbal

In Franta, jocul de handbal era una dintre distractiile de Paste, fiind practicat si in Germania. Se crede ca mingea reprezinta soarele, despre care traditia spune ca face trei salturi pe cer inainte de a rasari in dimineata de Paste. Episcopii, preotii si calugarii se jucau cu mingea in timpul saptamanii de Paste. Acest lucru se numea libertas Decembrica, deoarece, in vremuri de demult, in luna decembrie stapanii, slujitoarele, slujitorii si ciobanii se jucau cu mingea impreuna. Si in Anglia, jocul de handbal era un sport preferat de Paste. Dupa sfarsitul jocului si a dansului era organizat un banchet.

Barbatii si femeile

In Lunea Pastelui, femeile aveau dreptul de a-si lovii sotii, in ziua de marti sotii isi loveau sotiile, precum si servitorii isi certau stapanii in decembrie. In partile nordice ale Angliei, barbatii organizeaza o parada pe strazi in Duminica Pastelui si isi cer dreptul de a ridica fiecare femeie de trei ori de pe pamant, primind ca plata un sarut sau o moneda. In ziua urmatoare, femeile procedeaza in acelasi fel cu barbatii. In Neumark (Germania), in ziua de Paste, servitorii bat servitoarele cu nuiaua; luni servitoarele bat barbatii. Aceste obiceiuri au probabil origini pagane.

Focul de Paste

Focul de Paste este aprins in varful muntilor (Muntele Pastelui,Osterberg) si trebuie sa provina dintr-un foc nou, facut prin frecarea a doua lemne (nodfyr); acest obicei are origini pagane si simbolizeaza victoria primaverii asupra iernii. Episcopii au emis edicte severe impotriva focurilor de Paste, considerate un sacrilegiu, dar nu au reusit sa impiedice peste tot practicarea acestui obicei. In unele locuri, in focul de Paste era aruncata o figurina, care simboliza iarna, dar pentru crestinii de pe malurile Rinului, din Tirol si Boemia reprezenta Iuda tradatorul.

Procesiuni si treziri

In Puy, Franta, din vremuri imemoriale pana in secolul al zecelea se obisnuia, atunci cand un preot lipsea din cor in timpul primului psalm al utreniei, ca unii dintre preoti si vicari sa mearga la locuinta celui absent, cantand “Haec Dies”, sa il stropeasca cu apa si sa il conduca la biserica. Ca pedeapsa, acesta trebuia sa le ofere escortelor sale micul dejun. Un obicei similar exista in secolul al cincisprezecelea in Nantes si Angers, unde a fost interzis in 1431 si 1448.

Binecuvantarea mancarii

Atat in bisericile orientale, cat si in cele latine, se obisnuieste ca preotii sa binecuvanteze mancarurile interzise in timpul Postului, in special carnea, ouale, untul si branza, pentru a putea fi consumate la masa de Paste. Conform traditiei populare, aceia care mancau inainte ca alimentele sa fie binecuvantate erau pedepsiti de Dumnezeu.

Binecuvantarea caselor

In ajunul Pastelui, casele sunt binecuvantate in memoria trecerii ingerului in Egipt si a insemnarii pragurilor cu sangele mielului pascal. Preotul parohiei viziteaza casele aflate in parohia sa; apartamentele papale sunt de asemenea binecuvantate in acea zi. Cu toate acestea, camera in care cardinalul venit in vizita il gaseste pe Papa este binecuvantata de suveranul pontif insusi.

Sporturi si sarbatori

Pentru greci si rusi, Pastele este o zi a sporturilor populare. In Constantinopol, cimitirul din Pera este un loc de intalnire zgomotos al grecilor; acolo exista muzica, dansuri si toate placerile unui loc oriental foarte popular; in orasele Rusiei se practica acelasi obicei.

Traditii si obiceiuri de Pasti

In societatile moderne, discutiile privind religia sunt un subiect personal, care priveste fiecare persoana in parte.

Insa un lucru care se discuta din ce in ce mai des, este pastrarea identitatii culturale, a traditiilor, necesitate aparuta odata cu procesul de globalizare, din ce in ce mai accentuat.

De aceea, acum nu vom vorbi de Sarbatoarea Pastelui ca semnificatie divina, lasandu-va pe voi sa le explicati celor mici ce se intampla din acest punct de vedere. Insa noi vom incerca sa prezentam cateva din obiceiurile si traditiile folclorice romanesti legate de aceasta mare sarbatoare: Sarbatoarea de Paste. Pastele.

De Sfintele Sarbatori de Pasti, apare "floarea Pastelui", o floare mica, alba care seamana putin cu Margareta. Creste in locurile cu umiditate peste medie. Apare cu o saptamana, poate doua inainte de Paste. Multi copii, o culegeau si o duceau in Vinerea Mare la biserica, unde o puneau pe masa speciala, sarutau icoana si treceau pe sub aceasta masa incarcata cu flori, de trei ori. Astfel ei deveneau imuni bolilor si relelor, si isi puneau trei dorinte, cate una la fiecare trecere. Florile aduse in Vinerea Mare sunt date dupa Denia Prohodului, catre toti credinciosii care au inconjurat biserica de trei ori. Ele sunt puse la Icoane, sa aduca bucurie si bunastare, sa apere de rele.

Saptamana Mare, numita Saptamana Patimilor, este saptamana in care seara de seara, la biserica, se tin slujbe, numite Denii.

Una dintre cele mai mari bucurii ale copilariei de alta data, era mersul la denie, unde, de ce sa nu recunoastem cinstit, mergeam si pentru socializare. Un detaliu care si acum ma face sa zambesc, si il spun tuturor, sunt prastiile cu care trageau baietii, mai pe langa sau mai la tinta, in grupul de fete asezate sfios in strana lor din biserica. Dar dincolo de asta, Denia de joi, cand stam in genunchi si ne rugam de douasprezece ori, si facem noduri unui jur, este un prilej de bucurie. Nodurile fie sunt dorinte, fie le facem pentru ca suntem prevazatori si pentru a le putea desface cand avem o problema in care ii cerem ajutorul lui Dumnezeu.

Toate acestea ne umplu sufletul de bucurie. Sfintele Pasti, cea mai mare sarbatoare a crestinatatii este mult mai vasta atat in semnificatii cat si in obiceiuri. Sa nu uitam cata bucurie poate fi in sufletul unui copil in clipa in care ciocneste un ou rosu! Christos a Inviat! Adevarat a Inviat! Si jocul cu cine are cel mai tare ou rosu starneste competitia si pastrarea traditiei.

Apoi, forma covrigului facut special de Paste in unele zone ale tarii, Pasca, produs care se face tot doar la Paste, impartasania, pregatirea pe care o fac gospodinele, totul sa fie curat, aranjat, ne fac sa ne bucuram ca lumea serbeaza si ca exista lucruri care ne fac mai buni si mai frumosi.

Si daca stam sa ne gandim la ritualuri, avem o bogata traditie in retete culinare. De Pasti facem drob de miel, inrosim ouale, serbam cu sarmale, si suntem bucurosi ca impreuna cu familia, la ceas de sarbatoare, ciocnim si ne bucuram, alaturi de copii, gata sa preia traditiile si folclorul stramosesc.